S-a intamplatceea ce trebuia sa se intample: de cum au simtit ca cel care conducea atelajul nu era stapanul lor, caii au parasit bine randuitele trasee ceresti ale timpului si spatiului. Carul de foc s-a apropiat prea mult de unele constelatii, cum ar fi Leul, Racul, Bootes si Scorpionul, incingandu-le atat de tare, incat acestea au scapat din rosturile locurilor mostenite in Univers.Faeton isi cauta salvarea in apropierea de Pamantului, ceea ce a decclansat o caldura cumplita pe planeta noastra. Fauna si flora au fost parjolite, Pamantul era in flacari. In cele din urma, zeii pamanteni l-au chemat in ajutor pe Jupiter, care a aruncat trasnetul asupra carului de foc. Faeton si-a pierdut echilibrul, s-a prabusit si a murit. Pamantul si-a revenit cu greu. Pana la urma, Jupiter a adus din nou ordinea pe Pamant si pe bolta cereasca, iar indurelatul Helios si-a reluat menirea de conducator al carului.Nota: Sa fie oare aceasta intamplare petrecuta in epoca dinozaurilor?
Ce ne spune stiinta de azi, despre aceast mit!
Sa pornim pur si simplu de la faptul ca laguna dintre Marte si Jupiter, lipsita de logica in acceptia multor oameni de stiinta, de la inceputurile astronomiei si pana astazi, ar fi fost completata de o a zecea planeta, numita Faeton. Teoretic, acest lucru este perfect posibil, caci exista unele teze de necombatut referitor la Faeton, plauzibile prin calculul prin baza valorilor astronomice empirice-numai ca ele nu pot fi demonstrate la actualul nostru nivel stiintific- cel putin, nu deocamdata. Faeton, aflat la o distanta de 350-400 mil. km departare de Soare si plasat, ca ordine de marime, intre Marte si Jupiter, ar trebui sa fie mai batran ca Pamantul; el s-ar afla inca in interiorul asa-numitei centuri a vietii din sistemul nostru solar, in care- prin comparatie cu Pamantul- exista biosfera, asadar, se poate dezvolta viata. Se poate, prin urmare, imagina ca pe Faeton a existat, cu mult timp inaintea de aparitia Pamantului, o viata extrem de dezvoltata si inteligenta, inzestrata cu cel putin toate tehnologiile cunoscute noua, mergand pana la calatorii spatiale, precum si, probabil, cu un nivel de cunostinta mult mai inalt.
J. Kepler
Teorii in zilele noastre
Planeta Marte
Marte este planeta cea mai asemănătoare cu Terra în ceea ce priveşte habitatul. Deşi este mai mică decât Venus şi Pământul, ea are o atmosferă subţire şi se crede că pe suprafaţa sa a existat în trecut apă în stare lichidă. Acest aspect a atras interesul nostru şi a dus la trimiterea multor sonde spaţiale pentru a studia suprafaţa marţiană. În jurul său se rotesc două roci de forme neregulate, numite cu "indulgenţă" sateliţi sau luni, care cel mai probabil sunt asteroizi prinşi în câmpul gravitaţional al planetei. Ziua durează pe planeta Marte aproximativ 24 de ore - aproape la fel ca pe Terra. Vulcanul denumit Muntele Olimp este cea mai înaltă formaţiune muntoasă cunoscută în sistemul nostru solar. Este un vulcan stins cu înălţimea de trei ori mai mare decât a vârfului Everest (Munţii Himalaya). Marte este cea de-a patra planetă de la Soare, iar perioada sa de revoluţie este de 2 ani tereştri.
Jupiter este o planetă de dimensiuni gigantice. Dacă ar fi fost puţin mai mare, s-ar fi putut transforma într-o stea pitică brună – satelit al Soarelui. Este o planetă gazoasă gigantică şi nu are o suprafaţă solidă.Atmosfera sa formează benzi de nori toxici care se învârtesc în jurul planetei în direcţii opuse. Uriaşa pată roşie reprezintă o imensă furtună în desfăşurare de câteva sute de ani. Patru dintre numeroşii săi sateliţi sunt atât de mari încât Galileo i-a putut observa cu un telescop primitiv încă din 1610. Pe lângă sateliţi, toate gigantele gazoase au şi inele, dar inelele lui Jupiter sunt atât de mici şi de palide încât nu sunt vizibile. A cincea planetă de la Soare, Jupiter orbitează în jurul acestuia la o distanţă de 480 de milioane de mile, perioada de revoluţie fiind de aproximativ 12 ani. De remarcat distanţa mare dintre orbitele lui Marte şi Jupiter. Între cele două se găseşte centura de asteroizi. Aceasta conţine resturile unei planete care nu s-a putut forma din cauza influenţei gravitaţionale a planetei Jupiter.
de pe...www.scientia.ro
Centura de asteroizi
Intre Marte si Jupiter, la 320 de milioane de kilometri de Soare, intalnim centura de asteroizi. Johnann Bode a publicat o regula in anul 1772, prin care estima departarea planetelor de Soare, dar care prezicea si existenta unei planete intre Marte si Jupiter. Cativa ani mai tarziu, in 1781 a fost descoperit Uranus si s-a observat ca orbita corespundea Legii lui Bode. Atunci s-a inceput cautarea planetei lipsa dintre Marte si Jupiter. Ceea se s-a descoperit a depasit asteptarile. In 1801 a fost descoperit asteroidul Ceres, presupunandu-se ca acesta era planeta cautata, dar un an mai tarziu a mai fost descoperit inca un asteriod. Numarul lor a crescut, astazi se estimeaza ca exista peste 30.000.Ceres (planeta pitica)La descoperirea ei a fost considerata planeta, iar apoi a fost reclasificata ca fiind asteroid. In 2006, in urma unei rezolutii a Uniunii Astronomice Internationale a fost schimbata definitia termenului de planeta, iar Ceres a primit statutul de planeta pitica.Ceres are un diametru de doar 950 km si este cel mai mare obiect din centura de asteroizi, continand 32% din masa totala a centurii.La 480 milioane kilometri departare de Soare se termina centura de asteroizi.
de pe ...www.descopera.org
1 comentarii:
Daca ar studia, acea portiune mai amanuntit, cu siguranta vor gasi ce miturile povestesc.
Trimiteți un comentariu