Disparitia Mayasilor

                    Mayasii 


           Inca de la descoperirea, in secolul al XIX-lea, a oraselor mayase in adancul junglei tropicale din America Centrala, cultura mayasilor si disparitia ei misterioasa au fost subiect de speculatii. Mayasii au lasat in urma ruine de temple si piramide monumentale, precum si castele si palate construite pe culmile dealurilor.Eforturile dedicate ale arheologilor, istoricilor artei si lingvistilor ne-au imbogatit cunoasterea culturii mayase si a dezvoltarii sale, astfel incat acum suntem in masura sa plasam declinul ei intre anii 790 si 909 d. Hr. Se pare ca in aceasta perioada a avut loc prabusirea a ceea ce este cunoscuta drept cultura clasica maya clasica, care s-a dezvoltat aproximativ intre 300 si 900 d. Hr. Motivul pentru declinul culturii maya clasice nu este cunoscut, dar apar mereu noi ipoteze. Sa fi fost distrugerea acesteia cauzate de probleme ecologice, agricole sau sociale.
             Au existat catastrofe  naturale devastatoare care sa distruga splendidele orase, cu salile lor de bar si baile publice? Sau ceia ce a condus la caderea mayasilor a fost invazia unei puteri straine?


                     Dezvoltare culturii Mayase


Civilizatia maya a traversat o etapa  de dezvoltare in perioada clasica timpurie ( anii 350 - 600 d.  Hr.), cand a avut centrul de conducere  in orasul Tikal. Apoi a fost o perioada de circa 60 de ani ( 531 -593 d.Hr.) in care au fost construite putine monumente . A urmat perioada clasica tarzie (600 - 800 d. Hr.), cand cultura maya a inflorit iarasi. In perioada clasica tarzie, numarul asezarilor mayase a crescut mult; asezarile parasite anterior au fost repopulate, au fost intemeiate altele noi, iar centrele existente au traversat o perioada de extindere.Cele mai importante orase  in acele vremuri erau ; Tika, Calakmul, Palenque, Copan - controlau o regiune vasta si delegau puteri centrelor secundare, dar la randul lor datorau loialitate metropolelor. In schimb temelia acestoi imparatii si puteri era slaba, fiindca se baza in principal pe aliante politice subrede si pe legaturi de familie. Intre orase au existat conflicte numeroase si, din cate se pare se faceau schimbari de conducatori fregvent.


                     Structura Socetatii Mayase

           Inima fiecarui oras era incinta templului, care era in general construita pe o fundatie inalta, piramidala. impreuna cu casele invecinate ale oamenilor de seama, cu arcadele lor caracteristice, in trepte- dintr-un motiv sau altul, mayasii n-au descoperit niciodata arcada rotunda. Incinta templului alcatuia centrul administrativ si religios, cladirile fiind aranjate in forma de acropola pe un deal  sau in jurul unei piete centrale. In jurul acropolei se aflau locuintele mai umile ale oamenilor de rand. Elita conducatoare era constituita in principal din razboinici si detinia suprematia atat in probleme religioase, cat si in cele politice. Ea controla o socetate complexa, cu structura ierarhica, al carei principal aliment era porumbul.
Printr-un sistem de tribut, taranii care traiau in satele si catunele invecinate sustineau populatia neproductiva din orase, care includea  artizani specializati si eruditi cunoscatori ai scripturilor, al sistemului calendaristic si ai astronomiei.

                     Declinul Mayasilor


             Unul dintre cele mai importante indici ale declinului culturii maya este punctul in care datele calendarului, care se baza pe asa numita numaratoare lunga- incepand din 11 august 3114 i.Hr. - n-au mai fost consemnate . Arheologii pot de asemenea sa identifice inceputul declinului unui oras examinand cele mai recente inscriptii calendaristice ce pot fi gasite pe stele, blocuri de piatra sculptate inaltate in siruri in fata templelor mayase. Chiar faptul ca nu se mai ridicau cladiri monumentale sugereaza disparitia elitei. Comunitatile joase de pe valea raului Usumacinta, din nord- vest, au fost probabil primele afectate de acest declin. Orasele Palenque si Piedras Negras, ca si Yaxchilan sin Bonampak, candva marete, s-au transformat in ruine intre 790 si 810 d.Hr. Lucrurile s-au miscat mai repede la Altar de Sacrificios, unde constructia de cladiri monumentala si sculptura stelelor a incetat subit in 799 d.Hr. Insa, dintr-un motiv sau altul, populatia din
Altar de Sacrificios a ramas relativ constanta pana la inceputul secolului al X-lea. Declinul orasului Peten a avut loc mai tarziu si aici sunt mai putine semne ca factorii externi ar fi jucat un rol major. La Tikal, populatia a scazut intre 810-830 i.Hr., la fel si activitatile de constructie, dar orasul a fost abandonat abia in 909 d.Hr. Cam la acea vreme a fost ridicata ultima stela mayasa , la Tonina; nu mult dupa aceea, sculpturile de la Tonina au fost distruse sistematic.In aceasta perioada se dezvoltau noi centre in peninsula Yukatan. Potrivit multor specialisti in arheologie mayasa, aceste situri post clasice au fost influientate de sosirea unor grupuri apartinand unor populatii straine, in principal din tinuturile inalte mexicane, de exemplu toltecii. Imigrantii au introdus in Yukatan o serie de influiente culturale,uneori cu rezultate splendide .

Acest lucru este evident in nordul regiunii, la Chichen Itza, oras ce a dobandit o mare insemnatate in perioada postbelica, iar in zilele noastre este un centru extrem de popular.Printre cladirile splendide de la Chichen Itza se afla si   faimosul Templu al Razboinicilor 

                   
                     Revolta sau Invazie

           Multi savanti sunt convinsi de aceasta ipoteza si studiaza structura politica, economica si sociala a structurii mayase. Stim ca numarul oraselor a crescut in perioada clasica tarzie si ca diferentele regionale au devenit mai  pronuntate. Probabil ca asta a slabit teritoriul mayasilor. Concurenta intre regiuni pare sa se fie intensificat, conflictele aparand mai fregvent. Slabiciunile culturii mayase poate sa se fi manifestat de asemenea in orase si regiuni. O scoala de gandire sugereaza ca elita tot mai insetata de putere impunea tribut tot mai mare taranilor, declansand in cele din urma rascoale populare, drept dovad a acestor rascoale sunt  monumentele de la Tonina si Dos Pilas distruse intentionat. Violenta poate fi insa atribuita la fel de bine invadarii de catre popoare straine de pe coasta golfului sau din tinuturil inalte mexicane. Prezenta unor populatii straine este bine documentata mai ales in partea vestica a tinuturilor joase din Sud si in Yukatan, dar a fost o invazie sau o infiltrare sporadica pe parcursul unei perioade lungi?